Inuman

Îmi scot zâmbetele la vânzare. Am adormit pe canapeaua ta aşteptându-te, am adormit în gând cu fire de nisip. Am avut încredere în tine. Conntinui să mă las purtată de mângâierile tale, de parfumul tău, de mâinile tale. Am nevoie de braţele tale. Fugeam de la tine, îmi acopeream faţa cu mâinile, ardeam , nu mai simţeam. Tălpile mi se zdrobeau de pământ, îmi doream să mă oprească el, pentru că tu nu o făceai. Ţi-am dat o palmă şi te-am făcut inuman.