sâmbătă, 20 decembrie 2008

Am visat că...


Mergeam pe stradă,
Era aproape intuneric, nu vedeam clar feţele oamenilor,
Dar vedeam funiile atârnând de gâturile lor,
funiile ce au ramas ca nişte cicatrici pe încheieturi.
Erau multe, nu le puteam număra.
Toţi le aveau.
Toţi au încercat să se sinucidă şi nu au reuşit.
Fugeam... da, fugeam cât de tare puteam, fugeam dupa un El...
Era mai rapid ca mine, întorcea din când în când capul,
dar eu nu îl ajungeam.
Râdea...
Mă împeidicam în fuga mea nebună,
mă îndepărtau de el picioarele.
Râdea...

Un comentariu: